Some remarks about monetary policy in the reign of byzantine emperors Phocas (602–610) and Heraclius (610–641)
Autori |
|
Secţiunea |
|
Limba de redactare | engleză |
Descriptori
|
|
TITLU în română | Câteva observaţii privind politica monetară din timpul domniei împăraţilor bizantini Focas (602-610) şi Heraclius (610-641) |
Excerpt | În articol sunt prezentate observaţii referitoare la durata circulaţiei monedelor din sec. VI-VII, bazate pe analiza componenţei tezaurelor din perioada cercetată. Rezultatele analizei arată că durata utilizării exemplarelor din această epocă a fost între 60 şi 80 de ani, chiar până la 100 de ani. Concluzii asemănătoare au fost formulate şi de alţi autori. Pe de altă parte, s-a constatat că monedele bătute între anii 527 şi 602 au avut o prezenţă de două ori mai scurtă (între 30 şi 60 de ani) şi au ieşit din circulaţie în aceeaşi perioadă, c. 602-c. 629. Perioada respectivă coincide atât cu reformele administrative privind organizarea baterii monedelor, cât şi cu producţia şi răspândirea unui număr deosebit de mare de monede noi din aur, argint şi bronz. Pe baza acestor observaţii s-ar putea trage concluzia că, după anul 602, în Imperiul Bizantin s-a format o politică monetară nouă, care a avut două scopuri principale. Primul a fost creşterea veniturilor din producţia monetară şi din răspândirea monedelor (prin creşterea volumului monedelor emise intrarea în circulaţie a exemplarelor noi impunea retragerea din utilizare a celor „vechi”). Al doilea scop a fost optimizarea cheltuielilor de producţie (prin surfraparea monedelor vechi, reducerea volumului de monede din bronz, închiderea unor monetării şi concentrarea producţiei la Constantinopol). |
Paginaţia | |< << 361-376 >> >| |
Descarcă fişierul | |
Titlul volumului de apariție | |
Editura | Publicat de: Cetatea de Scaun |
Loc publicare | Târgovişte |