Who’s Who? Uranopolis and Lampsakos. Again about symbolic elements on Early Lysimachus type staters
Autori |
|
Secţiunea |
|
Limba de redactare | engleză (rezumat în engleză şi română) |
Descriptori
|
|
TITLU în română | Cine e cine? Uranopolis şi Lampsakos. Din nou despre elementele simbolice de pe staterii timpurii de tip Lysimach |
Excerpt | ̂„Întemeiat de Alexarchos, fratele lui Cassandros, ca un oraş liber grecesc în regatul macedonean, Uranopolis începe prin a emite monede de argint şi de metal comun de tip autonom, didrahme şi monede de bronz, având pe avers Soarele, iar pe revers pe Afrodita Urania şi o stea în câmp stânga, respectiv semilună surmontată de stea pe avers şi Afrodita Urania pe revers. Acestea au fost urmate de tetradrahme de tip Alexandru cel Mare, în cantitate apreciabilă, având ca simbol o stea pe un con şi diferite monograme. Observăm la un moment dat renunţarea bruscă la emiterea de tetradrahme de tip Alexandru în favoarea celor de tip Lysimach, mai ales ultimele fiind astăzi rarităţi. Existenţa unor serii de stateri şi tetradrahme de tip Lysimach având ca simbol steaua, atribuite oraşului Uranopolis de L. Müller respectiv Lampsacos de către M. Thompson, generează încă serioase confuzii. Existenţa unei legături de ştanţe de avers între două tetradrahme de tip Lysimach, asociată cu alte elemente iconografice specifice (poziţia simbolului stelar de pe revers) sugerează o succesiune tipologică relativă. Aceasta este mai bine precizată de introducerea în discuţie a staterilor de tip Lysimach cu stea în câmp. Constatăm că între aceştia există două tipuri de exemplare, unele standard, pe al căror revers zeiţa Atena are toate atributele sale tipice (scut, lance), dar şi altele, pe care Atena apare fără lance. Nu constatăm aceeaşi situaţie pe tetradrahmele de tip Lysimach, acest fapt nefiind relevant câtă vreme nu există o suprapunere perfectă cu staterii de acelaşi tip. Adoptarea unui nou tip monetar (cel de tip Lysimach, pe tetradrahme) de către Uranopolis este legată de războiul dintre Lysimach şi Pyrrhus pentru stăpânirea regatului macedonean (anii 285-284). Victoria celui dintâi generează adoptarea tipului monetar al învingătorului. Seria de stateri şi tetradrahme cu stea pe revers (în câmp sau sub tron) pare a aparţine mai degrabă oraşului Lampsakos, iar prezenţa respectiv absenţa unui atribut esenţial al Atenei (lancea) de pe reversul staterilor este legată foarte probabil de atitudinea concretă a acestui oraş grecesc din Asia Mică în timpul atacului disperat şi eşuat în final al lui Demetrios Poliorcetes împotriva posesiunilor lui Lysimach din Asia Mică. Aceeaşi situaţie o vom constata jumătate de secol mai târziu pe staterii de tip Lysimach din cetăţile vest-pontice (Tomis, Odessos, Mesembria), ba chiar şi la Byzantion, iar un pasaj din Polybius (IV, 52) vorbeşte explicit despre legătura dintre opţiunea războiului şi simbolistica lăncii. ” |
Paginaţia | |< << 355-367 >> >| |
Descarcă fişierul | |
Titlul volumului de apariție | |
Editura | Publicat de: Cetatea de Scaun |
Loc publicare | Bucureşti |